Tudor Giurgiu: La 4 – 5 ani de la plecarea mea din TVR, m-am gandit sa fac un film despre mine, dar mi-am dat seama ca nu pot

Tudor Giurgiu: La 4 – 5 ani de la plecarea mea din TVR, m-am gandit sa fac un film despre mine, dar mi-am dat seama ca nu pot

Aseară, am plâns. Am plâns pentru el (fostul procuror Cristian Panait), am plâns pentru mine, am plâns pentru oamenii care s-au regăsit în unele momente din cel mai nou film semnat de Tudor Giurgiu: De ce eu?

Nu, filmul încă nu e gata de lansare, dar au fost 2 vizionări ale versiunii în lucru, vizionări pentru care biletele s-au vândut anticipat, ca pâinea caldă, așa cum se vindeau odată, pe timpul comunismului. Sălile (Cinematorgraful Regizorului Român de la Muzeul Țăranului și Cinema Union) au fost nu pline, ci arhipline, așa cum era odată, pe timpul comunismului.

Inițial, lansarea filmului era programată pentru 31 octombrie, însă post-producția nu s-a terminat în timpul propus, așa că a venit ideea proiecțiilor în lucru.

7 ani a durat de la ideea de a face acest film până la punerea acesteia în practică, spune regizorul Tudor Giurgiu. “7 ani am încercat ce anume s-a întâmplat în 20 de zile ca procurorul Cristian Panait să ajungă la finalul vieții. Însă, nimeni nu știe ce s-a întâmplat exact”.

“Cred că e un film care are rolul de a deschide minți. Să fac un efort, pentru oamenii care cred că e sănătos sistemul”.

 

 De ce eu este un film de ficțiune, bazat pe un caz real. “Filmul e un omagiu, evident, târziu, adus acestui om”.

Actorul principal, Emilian Oprea, recunoaște că nu a fost deloc comod să fie în pielea fostului procuror Cristian Panait, care s-a sinucis în anul 2002, după ce viața i s-a complicat din cauza unui dosar de corupție, pe care nu l-a instrumentat așa “cum trebuia”, adică așa și-ar fi dorit șefii lui. “După un asemenea film, nu prea îți mai vine să faci actorie. Pentru că după un astfel de film, pur și simplu, iubești actoria. Îmi pare tare rău că nu l-am cunoscut pe Panait”.

“La 4 – 5 ani de la plecarea mea din TVR, m-am gândit să fac un film despre mine, dar mi-am dat seama că nu pot. Așa am ajuns la Panait. Am început să citesc. Și am citit foarte mult. Iar în procesul facerii filmului, au fost multe lucruri care ne-au apropiat”, mai spune Giurgiu.

L-am întrebat de ce ar trebui să meargă oamenii la cinema, ca să vadă acest film. “Pentru că e un film despre fiecare, despre momentele fiecăruia de slăbiciune, despre compromisuri, despre eșec, despre valori morale și despre lupta cu sistemul. Pentru că fiecare am avut momente când ne-am întrebat DE CE EU?”

Filmul va fi lansat oficial undeva în luna februarie-martie a anului 2015. Noi vă spunem cu mâna pe inimă să mergeți să îl vedeți și după aia să-l “rumegați” cât puteți de bine și de mult.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cazul Panait pe scurt

Joi, 28 martie 2002: A fost pomenit pentru prima dată numele procurorului Cristian Panait. Procurorul a fost cel care a dispus şi efectuat percheziţia imobilului în care locuia procurorul Alexandru Lele, cel care a dispus arestarea lui Adrian Tărău, sub acuzaţia de complicitate la contrabandă cu produse petroliere.

Procurorul Cristian Panait căuta acte care s-ar fi putut afla la domiciliul procurorului orădean. Acesta, însă, a cerut prezenţa unor martori în timpul percheziţiei, chemînd la faţa locului presa locală. Anchetatorii au încercat să-i scoată afară cu forţa pe reprezentanţii presei, însă nu au reuşit, motiv pentru care au renunţat la percheziţie.

Miercuri 10 aprilie 2002 Procurorul Panait a murit în condiţii suspecte. Prima ştire Mediafax titra următoarele: “Procurorul Cristian Panait a murit, miercuri seară, la o oră după ce a fost internat în spital, în comă profundă, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse medicale. Procurorul Cristian Panait, din cadrul Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, a suferit un accident, miercuri seara, căzînd de la etajul unui imobil de pe strada Luca Stroici, din sectorul 2 al Capitalei, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Panait a fost transportat în comă la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, urmînd să fie supus unei intervenţii chirurgicale. În casa în care locuia Panait se mai afla mătuşa sa.”

Prima ipoteză a procurorilor şi care în final a fost confirmată prin soluţiile procurorilor a fost aceea de suicid.

Mediafax a publicat la o zi după moartea sa:

Procurorul Cristian Panait – care s-a sinucis, miercuri seară, aruncându-se de la etajul patru al locuinţei sale – tocmai împlinise 29 de ani.

Cristian Nicolae Panait, născut la Tîrgovişte, pe 29 martie 1973, era necăsătorit. El a absolvit Facultatea de Drept Româno-Americană în anul 1996.

În iunie 1997, Cristian Panait a fost numit procuror la Parchetul Judecătoriei Buftea, după care a fost repartizat la Parchetul Judecătoriei sectorului 1 şi apoi la Parchetul Judecătoriei Ilfov. Începînd cu anul 1999, Panait a fost delegat la Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar în ianuarie 2001 a promovat examenul de definitivat.

Din 23 aprilie 2001, Cristian Panait a fost numit procuror în cadrul Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, secţie condusă de Ilie Picioruş.

La numirea în funcţia de procuror, respectiv la angare, Panait a fost supus unor teste, inclusiv psihologice.

Colegii îl apreciau pe Panait, considerîndu-l un om corect şi echilibrat. Era o persoană studioasă, fiind doctorand în criminologie, după ce şi-a susţinut examenul cu ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu.

Tot la o zi după deces, surse judiciare au declarat pentru Mediafax că procurorul Panait traversa o perioadă grea pentru viaţa sa. “Procurorul Cristian Panait trecea, în ultimele cîteva săptămâni, printr-o perioadă foarte grea, din cauza tensiunii şi a stresului generate de dosarele pe care le avea în lucru, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, surse din anturajul magistratului”, nota Mediafax în 2002.

Printre dosarele pe care Panait le avea în lucru la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie (PCSJ) se numărau şi cel al deputatului PSD Viorel Gheorghiu şi al procurorului bihorean Alexandru Lele.

23 mai 2002: La o lună de la moartea acestuia, apare şi prima mare controversă. Parchetul General a dispus efectuarea unei expertize psihiatrică post-mortem. Adică procurorii care investigau cazul colegului lor încercau să determine după moarte dacă în timp ce era în viaţă Panait era labil psihic.

18 iunie 2002: Expertiza a dovedit exact asta. “Expertiza psihiatrică post-mortem în cazul procurorului Cristian Panait a fost finalizată, iar concluzia la care au ajuns medicii ar fi aceea că magistratul s-a sinucis, pe fondul unei labilităţi psihice, au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, surse judiciare”, a notat Mediafax.

21 august 2002: Dosarul a fost clasat de Parchetul General, pe motiv că, după ce au expertizat cadavrul lui Panait, medicii au constat că procurorul a fost labil psihic:

“Dosarul privind împrejurările în care a murit procurorul Cristian Panait, de la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie, a fost clasat, se arată într-un comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, de către Ministerul Public.

“În cadrul cercetărilor au fost verificate temeinic toate ipotezele cu privire la cauzele şi condiţiile în care s-a produs evenimentul, din probele administrate în cauză rezultînd indubitabil că decesul procurorului nu a fost urmarea savîrşirii vreunei infracţiuni”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, Panait nu a prezentat o tulburare de personalitate, fiind apt din punct de vedere psihiatric pentru activitatea de procuror. “Trăsăturile de personalitate care l-au individualizat i-au conferit, pe de altă parte, vulnerabilitate psihologică la nivelul mecanismelor de gestionare a stresului”, se mai arată în comunicat.

Ministerul Public informează că a fost identificat un complex de factori psihostresori, între care unul marcant, reprezentat de incidentele care au avut loc la Oradea cu ocazia efectuării unor acte procedurale culminînd cu împiedicarea unei percheziţii domiciliare de către persoana învinuită în cauză (procurorul Alexandru Lele-n.r.)

“Pe terenul vulnerabil al structurii personalităţii sale, complexul de factori psihostresori menţionat a avut un caracter precipitant pentru episodul din 10.04.2002, pe fondul căruia Nicolae Cristian Panait s-a sinucis. Din actele de cercetare şi din constatările medicilor specialişti care au analizat cazul nu a rezultat existenţa unor tulburări psihice în perioada de activitate a procurorului, care să ridice problema unei incapacităţi sau incompatibilităţi medicale privind profesia exercitată”, se mai arată în comunicat”, a notat Mediafax atunci.

Controversa Ponta-Panait

Victor Ponta şi Cristian Panait au fost colegi de muncă la Parchetul General, motiv pentru care în mediul online a început să se vehiculeze informaţia potrivit căreia Victor Ponta ar fi fost ultimul martor care l-a văzut pe Panait în viaţă. Ancheta oficială a stabilit prin soluţia de clasare că Panait s-a sinucis.

La trei luni după moartea procurorului Panait, Victor Ponta declara următoarele: “El ştie, singurul care ştie. A fost o personalitate deosebită. A investit totul în meserie. În măsura în care, întemeiat sau nu, lui i s-a părut că această carieră este în pericol, probabil că a cedat. Probabil şi sistemul i-a dat această impresie. A rămas singur şi ne acuzăm toţi de asta. L-am văzut destul de rar în ultima vreme. Poate că suntem toţi vinovaţi că nu am avut vreme pentru alţii”, declara Victor Ponta, la acea vreme şeful Corpului de Control al premierului Adrian Năstase.

Tudor Giurgiu, regizorul fimului, a declarat în repetate rânduri că Victor Ponta şi implicarea sa în film nu sunt subiectele principale ale creaţiei sale.

Întrebat dacă premierul Victor Ponta apare ca personaj în film, regizorul Tudor Giurgiu a spus că este vorba despre o intoxicare a mass-media, pentru că Victor Ponta, la data decesului procurorului Panait, nu mai era procuror în Parchet. “Una este isteria din mass-media şi alta este ce se întâmplă în film”, a replicat el.

În schimb, Tudor Giurgiu a declarat că şi-ar dori ca dosarul Panait să fie redeschis.  “M-aş bucura să schimbe nişte conştiinţe, m-aş bucura să se redeschidă un pic cazul şi discuţiile în jurul cazului, care cred în continuare că a fost foarte rapid clasat şi de fapt cei care au determinat sinuciderea procurorului Panait sunt în continuare liberi şi nechestionaţi. Dar de aici până la toate elucubraţiile pe care le-am citit în ziare este cale lungă”, a afirmat acesta într-un interviu pentru Mediafax.