Sâmbăta neagră a arhivelor și patrimoniului @Arhiva MȚR

Sâmbăta neagră a arhivelor și patrimoniului @Arhiva MȚR

România sărbătorește luna aceasta Zilele Europene ale Patrimoniului și aduce în prim-plan rolul bibliotecilor și arhivelor – trezorieri de .

Am sărbători și noi, la Arhiva de Imagine a Muzeului Țăranului Român, dacă am avea cu ce.

Zeci de mii de artefacte din colecțiile documentare ale arhivei, precum și poveștile de viață din spatele lor, sunt în pericol de ̆, din ̆ ̦ cu care se confruntă în ultima perioadă sectorul cultural. Și nu suntem singurii: biblioteci, arhive, muzee, asociații și alte spații culturale se află în situații similare, în numeroase orașe din țară.

#sâmbătaneagră a arhivelor și patrimoniului. event fb.

Vino să afli de ce are nevoie o arhivă – și, în general, un muzeu – ca să dureze și să (ne) păstreze vii. Și de ce, uneori, numai oamenii nu sunt de ajuns. Vorbim deschis despre viața și moartea obiectelor la muzeu și te invităm să afli ce înseamnă să lucrezi cu patrimoniul, dincolo de ceea ce vezi, în mod obișnuit, în cadrul expozițiilor.

̂? sâmbătă, 14 septembrie, între orele 15-18
? Șoseaua Kiseleff nr. 3, pe peluza din fața Muzeului Țăranului

***
O arhivă – și, în general, o colecție muzeală – nu are nevoie de multe ca să trăiască sănătos: un spațiu de depozitare adecvat, într-un climat controlat, echipamente de protecție care să asigure mânuirea obiectelor în condiții optime, echipament tehnic modern pentru studierea lor și o mână de specialiști care să asigure intervențiile de conservare curativă și restaurare. Și, nu în ultimul rând, minime finanțări care să susțină cercetarea, activarea și deschiderea colecțiilor către public.

Niciodată nu ne-am permis luxul de a le avea pe toate, dar când nu ai de niciunele, îți dai seama că te confrunți cu o precaritate periculoasă. Financiar, social, educațional, cultural: în ochii statului, patrimoniul cultural nu merită investițiile necesare.

Iar pentru a supraviețui, #omuldemuzeu a devenit #omulbunlatoate:

Pe lângă arhivarea, conservarea, documentarea, cercetarea, digitizarea și valorificarea artefactelor, cu toata birocrația aferentă,
face lobby și atrage sponsorizări,
igienizează spațiul și dă cu vopsea lavabilă,
luptă haiducește cu praful, umezeala în exces, microorganismele,
vânează finanțări și se zbate să țină pasul cu bâlbâielile legislative,
repară clanțe și printează afișe,
redactează proiecte culturale și asigură implementarea lor,
scrie articole de specialitate și participă la comunicări științifice,
plătește facturi, lipește timbre și cumpără rechizite – uneori din leafă;
în lipsa subvenției, improvizează bazându-se pe creativitate și hand-made

și nu se plânge, știe că așa-i în cultură: aici lucrezi din pasiune.

***
Dacă iți pasă, dacă și tu crezi în necesitatea păstrării memoriei colective, vino să participi alături de noi, la evenimentul simbolic prin care dorim să trezim pe cei responsabili de criza actuală. Dacă ai haine negre sau panglică de doliu, pregătește-le, te așteptăm!