Dekadens: Lasa, ba’, ca stim noi cum e asta cu artistu`, un job serios nu ti-ai lua si tu!
Chesti@naru’ lui Bogdan Serban
Cine (mai) e Dekadens?
Andreea: Dekadens e o poveste care s-a tot schimbat odata cu noi. Eu si Jan am ramas “pe scena” din 2010. Intre timp, au mai aparut in roluri secundare sau episodice tobosari si basisti, pana am ajuns la Augustin Nicolae. Si acum suntem noi 3, alaturi de un tobosar-colaborator care vine atunci cand avem concerte electrice.
Augustin: Dekadens e Janin Pasniciuc! Cine mai e Dekadens…? Rezista pe post de ani buni Andreea “Verde” Lupescu la voce, iar eu ma ocup de ceva vreme de frecventele joase. Cu tobosarii, transferurile se desfasoara cu mare viteza, mai ceva ca la Steaua… Acum, de pilda, suntem in minimercato – am avut un tobosar pentru finalul 2013 si am stabilit deja testele cu urmatorul.
Janin: De 4 ani incoace, ANDREEA VERDE LUPESCU, EU, si de vreo 2 este si AUGUSTIN NICOLAE care mai canta si la THE AMSTERDAMS!
Tobosari tot au venit, au plecat, in fine asta e boala grea la formatii….Nu numai noi avem problema asta! E destul de greu intr-o economie tip capitalisto-corporatisto-agresiva sa tii niste oameni impreuna fara un suport financiar cat de cat decent….Sa nu uitam ca la multe trupe rock/indie de pe la noi au loc dese schimbari de componenta, ca sa nu mai vorbim ca unele care s-au apucat in 2007 (cand ne-am apucat noi cu Dekadensu`), nici nu mai activeaza!
Andreea: In 2014, functionam in regimul urmator:
- suntem mult mai concentrati pe repetitii si pe compunerea de noi piese in studio
- avem doua acte care functioneaza si independent si impreuna daca e nevoie: Acustic si Electric.
- Inregistram 2 albume, conform “actelor” de mai sus, iar acusticul e aproape gata.
Asa ca Dekadens e un film in episoade care continua mereu diferit. Nici noi nu stim pe unde ne mai poarta valul. Probabil prin Europa, la cum se vede in zatul de cafea.
Cu experienta de azi, fiecare dintre voi sa faca o recenzie scurta a albumului de inceput Dekadens – A Dekadens State of Mind.
Andreea: Eu nu eram in schema la vremea respectiva.
Augustin: Nici eu n-am participat la acest album… Insa stiu unele idei ventilate de Jan cu mine intr-un proiect meteoric de dinainte de Dekadens, ce se numea SubZero. In trupa aia, care era un trio, tobosar era Cristi Chirodea de la Travka. “Vocile” le faceam eu cu Jan(in). Nu cred ca ti-am raspuns la intrebare…
Janin: Ca sa folosesc niste termeni imprumutati si neadaptati la ce se canta prin Romania: LO-FI GARAGE POST PUNK! SINCER, insa!
Dati-mi exemplu, pe rand, o piesa din repertoriul trupei, care sa exprime/rezume cei 7 ani de Dekadens.
Andreea: Pentru mine, piesele sunt ca niste episoade ale unui film. Se leaga intre ele si fac trecerile intre diverse perioase, depresii, dezamagiri, bucurii si obsesii.
Augustin: Mi-e imposibil sa raspund. Poate inca nu s-a facut!
Janin: GET AWAY: tired of the same shit! feeding my disorders, crossing over borders…
Ati avut cateva turnee externe, ce credeti ca au ei si n-avem noi – ma intereseaza perspectiva muzicianului/artistului.
Andreea: Raportarea la actul artistic este cu totul alta. Au specialisti in tot ceea ce inseamna managementul muzical – PR de trupa care administreaza toata relatia cu presa, bookingul care e platit suficient de bine, cat sa nu fie nevoie sa se ocupe de X trupe, specialist in imagine – care construieste povestea trupei, alege hainele, lookul.
Cei de dincolo au setea de a experimenta, de a incerca fuziuni intre cinematografie, muzica, live, experienta in sala de concert. Si isi permit sa incerce, pentru ca au o siguranta financiara si un statut underground care nu ii baga sub pres. In plus, nu trebuie sa isi faca griji de cabluri, sunet si alte detalii tehnice cand vine vorba de un live.
La noi, Jan(in) se ocupa cam de tot ce inseamna scena si sunet din punct de vedere tehnic. E un stres in plus, inainte de un show – pe care in Toronto nu l-am avut, de exemplu.
Augustin: Pot vorbi despre experienta mea personala privind turneele externe. “Ei” au trecut de ABC-ul organizarii, de la sunetist de scena (cel care face sunetul in monitoarele artistilor), back-stage obligatoriu pentru trupe, backline, etc. Asta “pe parte tehnica”… D.p.d.v. al publucului exista o scena underground solida, adica exista public si infrastructura (retea de cluburi). Scena underground e importanta pentru ca acolo e creuzetul experimentelor muzicale, neingradite, neimpiedicate de chestiunile de marketing ale mainstream-ului. La “exista” in timp ce la noi se straduieste sa se nasca si sa supravietuiasca.
Janin: Hmm, as sta sa scriu zile intregi pe tema asta, dar ca sa ma rezum la o propozitie/fraza: Ani multi in spate, in care muzica si arta in general este tratata ca o industrie, si nu ca un hobby! Zi cuiva de pe la noi ca esti artist si cu asta te ocupi si o sa vezi imediat cum apare un zambet ironic in coltul gurii: “Lasa ba`, ca stim noi cum e asta cu artistu`, un job serios nu ti-ai lua si tu!”
Care ar fi componenta ideala pentru Dekadens – cati instrumentisti si ce instrumente?
Andreea: Mie, pentru studio, imi place numarul 3. Mi se pare ideal. Pentru live, mi-ar placea sa ajungem la “aroganta” de a ne permite invitati speciali/colaboratori. Visez la anumite melodii cu vioara, harpa sau contrabas.
Augustin: Ne lipseste tobosarul. In rest, totul e ok, mai ales ca Verde a trecut de curand la clape.
Janin: 4. Am definitivat 3, dar speram sa-l gasim si pe NUMARU`4! Pe no.3.ro il stim deja, hahahaha!
Care este cel mai enervant moment/fapt/lucru la o trupa?
Janin: Ar fi multe, in general, turneele lungi si obositoare creeaza un soi de tensiune, asa …
Destul de greu cu 4 – 5 oameni diferiti pana la urma si cu egouri mari, ca, deh, de aia s-au facut artisti, sa stea impreuna pentru perioade mari de timp! Din fericire sau din nefericire, am avut cateva turnee de astea la viata mea, nu numai cu Dekadens, si problemele erau aceleasi!
Andreea: Cand fiecare e cu gandu-n alta parte.
Augustin: Cand n-ai directie!
Completati, va rog, propozitia: singura muzica decadenta este…
Andreea: Cea pe care o canti dezbracat(a) in dus.
Augustin: Muzica lui Mozart!
Janin: VIDENT: PUNKU`!
Mai este valabila afirmatia facuta de Janin, in urma ca cativa ani, intr-un interviu: “Nimic nu te mai indeamna sa faci ceva pentru o anumita trupa care iti place, nici macar sa te duci sa dai bani pe bilet ca sa-i vezi la un concert”?
Janin: Din pacate, da! Din ce in ce mai putina lume, asta si pe fondul asa zisei “Crize”, isi misca pretiosul posterior din fata ecranului, sa mearga sa vada, PE VIU, o formatie….e mult mai usor sa dea un click, si gata formatia canta numai pentru tine, la tine in dormitor!
Andreea: Se tot propaga acest curent, chiar si in strainatate. Chiar imi povestea un prieten, zilele trecute, ca a fost la Eurosonic din Groningen (Olanda) si ca oamenii stateau pe mobile in timpul concertelor. El ar fi vrut sa danseze, sa se agite, atmosfera era misto, artistii erau “in verva”, iar cei din public stateau cu ochii-n telefon.
Se intampla. La noi, chiar e de studiat fenomenul. Mai scriu si cronici de concerte uneori si am observat ca la trupele straine ne entuziasmam, dansam, topaim, aplaudam, platim bilet. Iar cand vine vorba de trupele romanesti functioneaza sistemul: Lasa ca ii vad eu alta data.
Show-urile romanesti trebuie sa invete sa fie spectaculoase, sa traseze o diferenta intre ce e pe youtube si ce le oferi pe scena. Oamenii sunt din ce in ce mai greu de impresionat si se raporteaza mereu la ce vad “in strainatate”.
Augustin: Exista o doza de apatie dar inca nu ne-a “rezolvat” si pe noi.
Concerte, turnee, albume, nunti sau botezuri in perioada urmatoare pentru Dekadens?
Andreea: Lansari de albume, concert acustic in curand, o piesa electrica mixata de Jim Diamond (producatorul trupei The White Stripes), vom lansa varianta oficiala a melodiei Hipsterica (prima piesa in romana), un clip fucked-up si mai avem cateva surprize pentru 2014.
Bogdan Serban este realizator Guerrilive si Guerrilla Logout la Radio Guerrilla.
credit photo: Dekandens, Ioana Enescu, Guerrilive
