#ANTROPOLOGIE. Vintilă Mihăilescu: A fi naționalist în Balcani înseamnă să-ți pui steagul propriu pe brânza tuturor
La Intersecțiile de miercuri cu Vintilă Mihăilescu. Sezonul 3.9, organizat de Scena9 sala a fost plină până la refuz. Gazda serii, scriitoarea și jurnalista Svetlana Cârstean, invitat: antropologul Vintilă Mihăilescu, care a vorbit despre naționalism și patriotism, despre ce-nseamnă țară, stat, națiune, neam, popor, chiar pe 24 ianuarie, la 159 de ani de la Mica Unire. Suntem și-n anul Centenarului Marii Uniri, iar ascensiunea mișcărilor populiste face discuția cu-atât mai importantă, informează Scena9.
În două ore și 20 de minute, Vintilă Mihăilescu a demontat mituri despre naționalism în România și despre identitatea noastră națională. Dacă vrei să mai scapi de clișeele despre glorioasa perioadă interbelică, comunismul exclusiv malefic și România, grânar al Europei, citește înainte.
1. A fi naționalist în Balcani înseamnă să-ți pui steagul propriu pe brânza tuturor
Antropologul spune că a fi naționalist în Balcani înseamnă „să-ți pui steagul propriu pe brânza tuturor.” Se referă la un fapt real: din 2002 încoace, feta desemnează exclusiv brânza produsă într-un anume fel, în anumite zone din Grecia, deși același tip de brânză se produce „din Pind până hăt departe”. „De când faceți voi brânza asta?”, ar fi întrebat organismele europene în țările balcanice unde se produc alimente similare. „De mult”, am fi răspuns cu toții, din Israel până-n Albania.
Grecii, însă, au fost singurii care-au adus și atestare documentară. În Iliada lui Homer, eroul Ahile mănâncă feta, în cca. sec. XII î.e.n. Ca atare, doar urmașii lui Ahile au voie să producă brânza ca produs cu denumire de origine controlată. Celelalte brânze asemănătoare din Europa se numesc „brânză albă”. (Da, inclusiv telemeaua autohtonă.)
2. Populismul e atunci când ești naționalist, dar nu și patriot
Patriotismul e o atitudine a individului, pe când naționalismul e o ideologie – ține de anumite politici implementate de către stat. Individul poate să nu să subscrie acelei ideologii și poate fi patriot fără să fie naționalist. Poate fi atașat de propria națiune, fără să subscrie practicilor de promovare ale statului respectiv. Dar mai poate și să fie naționalist, fără să fie patriot – asta se cheamă populism, explică antropologul.
3. Poți să-ți schimbi sau să-ți părăsești identitatea
„Nimeni nu știe ce înseamnă identitatea, în afară de români”, glumește Vintilă Mihăilescu. Sugerează că mulți intelectuali locali par să aibă opinii foarte ferme pe marginea unui subiect extrem de nuanțat și fluid.
Propune o definiție: identitatea e un discurs, nu o „realitate” – nu te „naști” român, cum te naști bărbat sau femeie, ci te construiești român datorită unui discurs. E despre o apartenență, una dintre multele posibile pe care le poți avea ca individ. Există și apartenențe non-identitare (poți să aparții unui club de fotbal de amatori, fără ca asta să-ți definească identitatea). Și poți să ai mai multe apartenențe simultan: să fii femeie, bucureșteancă, jurnalistă etc.
Poate cel mai important aspect al identității e că discursul ăsta trebuie să fie important, să aibă sens pentru individ. Să aibă rost, spune Mihăilescu că e cel mai bine zis în limba română. Pentru că identitatea poate sau nu să aibă rost într-un context. În același timp, poate avea rost într-un context, dar nu în altul. Identitatea se poate schimba. Se poate părăsi. Nu e un dat. „Identitatea nu e un blestem, precum rudele”, glumește antropologul, iar cei a căror identitate se schimbă nu sunt deloc de condamnat.