#ZileleCaledo | Aldessa Georgiana Lican: „Sistemul educațional este total neadaptat la nevoile elevilor, mai ales la nevoile elevilor romi”
Aldessa Georgiana Lican este o activistă romă, cu expertiză în advocacy și organizare comunitară la firul ierbii cu grupuri de femei rome, tineri romi și tinere rome. În 2018, a absolvit masteratul de Politici, Gen și Minorități din cadrul SNSPA. Își desfășoară activitatea la E-Romnja – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome încă din 2013, unde în prezent coordonează programul de mentorat Sisterhood dedicat fetelor rome și coordonează grupurile de tineri romi și tinere rome din cadrul E-Romnja. Prin activitatea ei, își dorește să creeze spații sigure pentru fetele rome, prin care să le ofere oportunitatea de a-și exprima liber ideile și părerile într-un colectiv feminist intersecțional unde să se simtă susținute, indiferent de alegerile lor.
ATELIERUL DE LIMBA ROMANI de la ZILELE CALEIDO e locul unde afli mai multe despre istoria comunității rome din România, grupurile și neamurile de romi, dialectele existente pe teritoriul României, poți învăța alfabetul limbii romani și o serie de cuvinte pe care le vei exersa împreună cu Aldessa Georgiana Lican, iar la final vom asculta câteva melodii cu versuri în limba Romani. Atelierul are loc joi, 25 august, între orele 19:00 – 20:00, in Piața Ferentari, iar accesul este gratuit.
Aldessa crede că muzica este un instrument politic care poate schimba stereotipuri. Ca DJ, pe lângă piese feministe, include în playlist-ul ei și piese muzicale cu vibe-uri din diverse genuri muzicale. Ne invită la dans cu un DJ set electrizant pe 27 august, de la ora 21:00, tot la ZILELE CALEIDO, în Piața Ferentari.
Ai împlinit recent 28 de ani și 9 ani de când lucrezi pentru E-Romnja – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome. Descrie-ne parcursul tău către activism, advocacy și organizare comunitară.
Abia terminasem liceul, mă înscrisesem la Facultatea de Filologie din Ploiești și am avut oportunitatea să lucrez la E-Romnja de la vârsta de 18 ani, la mine în comunitatea de romi ursari din Mizil, ca facilitatoare comunitară. În 2013, am adunat un grup de câteva femei rome pentru a forma un grup de inițiativă locală la mine în comunitate și așa mi-am început activismul. Am început să-mi cunosc mai bine comunitatea, să aud care sunt nevoile și problemele femeilor rome din comunitate, să ascult rasismele directe din partea autorităților cu privire la comunitatea romă, să organizez proteste și strângeri de semnături pentru petiții, să particip la ședințele din cadrul Consiliului Local și să cer drumuri asfaltate în comunitate, împreună cu femeile din grupul de inițiativă. Ulterior, prin activitățile și proiectele inițiate de E-Romnja, am participat la diferite traininguri și workshopuri și în țară, și în străinătate și am început să mă conectez la mișcarea feministă din România, prin participarea la evenimente și conferințe organizate de rețelele și coalițiile din care face parte E-Romnja.
Care au fost cele importante experiențe și acțiuni care au vizat stereotipurile negative și legate de fetele și femeile rome și ce simți că s-a schimbat în interiorul și în afara comunității? Dar cele mai mari provocări?
Una dintre cele mai importante experiențe a fost legată de activitatea desfășurată împreună cu Grupul de Inițiativă al Femeilor din Mizil în activitatea de advocacy pentru infrastructură. Timp de 3 ani am participat constant la ședințele din cadrul Consiliului Local și a fost o experiență prin care am schimbat un pic percepția în rândul consilierilor locali și ai reprezentanților autorităților, care ne priveau întotdeauna prin ochelarii stereotipici de femei rome fără educație, fără loc de muncă, producătoare de copii și murdare.
Schimbările cu privire la implicarea fetelor și femeilor rome se produc atât în interiorul comunității în cât și în afara acesteia, însă ele nu sunt suficiente până nu devin schimbări sistemice care să schimbe situația întregii comunități rome.
În munca pe care o fac, provocări sunt la tot pasul, în întâlnirile cu autoritățile cea mai mare provocare pe care o am e legată de discursurile și atitudinile rasiste întâlnite la tot pasul.
Ce crezi că lipsește în continuare din punct de vedere sistemic pentru susținerea elevilor romi?
Din punct de vedere sistemic, în sine, sistemul educațional este total neadaptat la nevoile elevilor, mai ales la nevoile elevilor romi. Prin faptul că ignoră istoria comunității rome și nu oferă un cadru de cunoaștere între elevii romi și elevii ne-romi exclude automat o mare parte a identității elevilor romi care este în strânsă legătură cu accesul elevilor romi la educație.
Dar pentru susținerea fetelor rome?
Din punctul meu de vedere, lipsește total perspectiva de gen în educație atunci când vorbim de nevoile fetelor și băieților în educație. Totul pare să fie la general, elevi, fără să se țină cont de gen, etnie, mediu de proveniență. Dimpotrivă, fetele rome sunt descurajate de cele mai multe ori să își continue educația sau sunt îndrumate spre a alege profile mai proaste. (În aceasta cercetare realizată în cadrul E-Romnja găsiți mai multe informații pe această temă).
Vorbiți cu tinerele fete despre educație, educație sexuală și planificare familială. Ce ecouri au avut aceste discuții în comunitate? Care sunt problemele semnalate cel mai des și ce soluții ați reușit să identificați?
Fetele și femeile sunt interesate să participe la astfel de discuții pe care nu le primesc de la școală. Cele mai multe probleme semnalate au fost legate de discriminare în accesul la serviciile de sănătate, de planificare familială. În aceeași cercetare menționată mai sus, găsiți mai multe testimoniale ale femeilor pe acest subiect.
Dacă ar fi să alegi 3 dintre cele mai importante sfaturi primite până acum pe care să le dai mai departe femeilor și în special femeilor rome, care ar fi acestea?
Nu te limita niciodată la ce îți spun ceilalți că poți să faci!
Deși îți tremură vocea, continuă să spui ce ai de zi!
Ascultă-ți instinctul!
La Zilele Caleido vei susține un atelier special, dedicat limbii romani. Cui se adresează atelierul și ce vor descoperi participanții?
Atelierul este pentru toată lumea curioasă să audă cuvinte în limba Romani. În cadrul atelierului participanții vor descoperi în primul rând că această limbă există și că este limbă maternă pentru o mare parte din membrii comunității rome, că există mai multe dialecte, că există un dialect standard, că este o limba internațională vorbită de romi din toate țările, și că totuși, nu toate persoanele rome vorbesc limba romani.
Ne poți recomanda câteva lecturi despre istoria și cultura romă?
Vă recomand pagina asta de fb foarte mișto, care explică și cu voce și video istoria romilor: www.facebook.com/profunegoi.romstoria
Cum ți-ai cultivat pasiunea pentru muzică și ce artiști te-au inspirat până acum? Ce ne pregătești în DJ set?
Pasiunea vine la petrecerile de la zile de naștere la care am participat în adolescență. Eram mereu acea persoană care ținea petrecerea prin muzică. Îmi place mult de Gya, solistă în trupa Gypsy Casual.
Care crezi că sunt cei mai importanți pași pe care trebuie să-i facă societatea în ansamblu și fiecare dintre noi împotriva discriminării și pentru creșterea gradului de coeziune socială?
Cel mai important pas e acela de cunoaștere și asumare a istoriei și situației comunității rome. Apoi acela de a nu vedea comunitatea romă ca victimă, ci ca supraviețuitoare și luptătoare împotriva a 500 de ani de sclavie, holocaust și sute de ani de segregare, marginalizare și discriminare sistemică, după care cel de împuternicire cu resurse și unele instrumente pentru a echilibra inegalitățile existente între comunitate și majoritate.