Interviu. Space Needle: Ni s-a spus ca Romania chiar avea nevoie de muzica noastra
chesti@naru’ lui Bogdan Serban
Pe 21 noiembrie, își lansează primul album. “E o poveste. Cred că muzica vorbește de la sine. E ceea ce iubim și vrem să dăm mai departe”, spun Purje, Ati, Nucu și Călina de la Space Needle, într-un interviu marca Cooperativa Urbană.
Bogdan Șerban: Grunge? In 2014?
Purje: Yes, yes, yes … și e doar începutul călătoriei nostre spațiale 🙂
Ati: Da, de ce nu? Mai bine mai târziu decât niciodată.
Nucu: Da! Exact!
Călina: Da! Și-n 2015, și-n 2016, și-n 2050, de-o fi să fie 🙂 Cred că muzica pe care o iubești nu ține cont de perioade sau de curente.
Există vreun gen muzical apărut în ultima decadă pe care să-l fi remarcat, altul decât grunge-revival?
Purje: Nu cred! Mi-ar plăcea, în schimb, foarte mult să se întâmple. Lana Del Rey îmi sună a ceva nou…
Ati: Poate muzica electronică (dubstep, grind, trap, minimal, etc). În rock, doar influențe din muzica electronică, combinații.
Nucu: Nu.
Călina: Eu, făcând parte dintr-o altă generație, am descoperit o bună parte din muzică în ultima decadă 🙂 hmm.. Nu știu Tricky? Poate niște Pendulum, poate niște Parov Stelar. Mi se pare interesantă Like Li… aaa și Kimbra 😀 De la noi, Subcarpați.
Faceți, vă rog, rezumatul personal al primului an (sau doi) de Space Needle.
Purje: Studio-Mix-Master! StartRec Studio – Sultan Nasser & Nucu – Adam Whitaker.
Ati: Am tras un album și, deși n-am avut mare activitate, a fost destul încât să „testăm” repertoriul în fața publicului. Am filmat două clipuri și urmează al treilea. Mi se pare foarte ok pentru o trupă nou apărută.
Nucu: Primii doi ani de Space Needle se rezumă la albumul ce stă să iasă, videoclipuri și câteva concerte (evident caritabile)!
Călina: Păi… eu am fost prezentă la nașterea Space Needle. Pe vremea aia, după titlu urma „aka Purje”. Alex tocmai își achiziționase o chitară acustică superbă, care și suna într-un mare fel și avea muulte de transmis… așa că am pus cap la cap primul concert, în februarie 2012, one man, one mic, one guitar, acustic. Apoi a apărut în peisaj Johnny, (Shiftjam -keybords and programing) și așa s-a conturat prima piesă „Lighten your hearts”.. piesa a fost înregistrată de Cristache de la Shesdead în demisolul în care locuia Alex pe atunci (dacă ascultați cu atenție la un moment dat în piesă se aude un schelălăit, era Sludge, care era și el în „studio”. cel mai fain cățel din câți au existat). Tot cu Johnny a apărut și prima variantă de White Cow, cu Parașută la tobe.
Pe la începutul lui 2013, am început și eu, în joacă să cânt cu Alex, la o chitară clasică (n-am bas acustic și mi-ar plăcea unul 😀 ) și tot, mai în glumă mai în serios am zis într-o zi să mergem la o sală împreună cu prietenul meu bun, tot din Târgu Mureș, Bogdi, care e tobar. Așa am ajuns la Big Mamou, unde avea sală și Ati.
Prieteni, muzică, jam sessionuri.
Bogdi n-a mai avut disponibilitate așa că, printr-o întâmplare fericită a venit Ati la tobe 😀 A apărut și Nucu, tot în aceeași perioadă și… „Au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”
Ehh.. glumesc 🙂 Piesele au început încet să prindă contur și în mai 2013 am inrat în studio, la StartRec și am înregistrat primul single „Not to be broken” cu Sultan Nasser, cu care am înregistrat, de altfel, tot albumul, în vara trecută. De atunci am cântat, în mare parte, prin București, dar odată apărut albumul ne vom plimba puțin și prin țară și cine știe poate extindem excursia și în afara granițelor 🙂 Sper că nu m-am lungit prea tare 😀
Am să rog pe fiecare să-și prezinte background-ul muzical.
Purje: Sacru – xXx – TEN – nOciv – Rain District – Space Needle
Ati: La mine, ca percuțonist, ar fi prea multe proiecte, însă, ca tobar e prima trupă mai serioasă, de la Blanoz încoace.
Nucu: “Compozitor, textier și interpret” în trupa OCS, din ianuarie 1998.
Călina: A început la 14 ani, cu un bas cumpărat pe ascuns, ținut în dulap și scos pe geam ca să pot merge la repetiții cu trupa Spuza, totul se întâmpla în Tîrgu Mureș, clasic, într-un garaj. După ce am ajuns în București și l-am cunoscut pe Alex s-a întâmplat Space Needle. Apoi a urmat și o colaborare cu trupa Kumm, de data asta la voce.
Știu că v-a apărut o piesă pe coloana sonora a filmului Fright Night 2: New Blood; cu ce alte filme s-ar mai potrivi muzica SN?
Purje: Evident că asta depinde de viziunea fiecăruia, dar cu siguranță vă pot recomanda să ne regăsiți în următoarele: Hatfields & McCoys – Queen and Country – Dying of the Light.
Ati: În orice film. Avem piese pentru orice moment sau secvență a filmului. Ne-ar plăcea foarte mult să apărem în Sound City 2 🙂
Nucu: Orice film cu zâmbet și sânge.
Călina: Ceva Tarantino ar fi mișto 🙂
Care este cel mai frumos compliment pe care l-ați primit – voi și muzica voastră? Și care este cea mai insolită comparație ce s-a făcut cu SN?
Purje: ‘Aș face orice să afle cât mai multă lume de voi!’ – Mara.
‘Man you’re like Romanian David Bowie!’ – Adam W.
Ati: Avem ceva fani și fiecare găsește ceva anume în muzica noastră. Mie mi-ar plăcea să fim supranumiți Soundgarden ai României.
Nucu: Bă ești nebun?! Mamă ce mișto!……n-o să te asculte nimeni!
Călina: Nu mai știu de la cine a venit, dar ni s-a zis că România chiar avea nevoie de muzica noastră… și ca să-l fac pe Ati fericit, Mihail Rotemberg, pe care l-am cunoscut într-o vizită la cramele acestuia și căruia am simțit nevoia să-i dăm spre ascultare albumul nostru, nelansat încă, ne-a transmis că, într-un fel, muzica noastră l-a dus cu gândul la Soundgarden (cred că a fost felul lui de-a spune că sună grunge).
Există teoria conform căreia o trupă, asemeni unei relații/căsnicii, este suma unei serii de compromisuri – mai mari sau mai mici. În cazul vostru, la ce ați renunțat sau ce ați acceptat de dragul band-ului?
Purje: Nu cred că am renunțat la nimic până acum. Nu e cazul să renunți la nimic, mai ales cînd faci ceva cu plăcere. Actul de creație este divin și asta se simte cel mai bine atunci când tot ceea ce facem parcă vine de la sine. Space Needle este suma unor relații bazate pe înțelegere reciprocă. iar muzica este limbajul sufletelor noastre. Pam-pam!!! 😀
Ati: Faptul că sunt în Space Needle doar de dragul muzicii mi se pare destul…
Nucu: Teorii.
Călina: Cred că într-o relație armonioasă nu au loc atât de multe compromisuri. Am renunțat, cu plăcere, la multe alte activități pentru a merge la repetiții. Eu una, mă simt foarte bine în sala de repetiții cu „băieții mei”!
Completați propoziția: fără distors este…
Purje: Strauss
Ati: Folk!
Nucu: Acustic!
Călina: Cealaltă jumătate a albumului. Cred că poți transmite foarte multă energie și mai clean, mai acustic.
Prezentați-mi, pe rând, albumul de debut ce urmează să apară.
Purje: Magic grunge!
Ati: Cred că avem un prim album de o calitate deosebită pentru România și pentru o trupă „nouă” și deși s-ar putea să fie multe „locuri comune” cu alte trupe străine, avem un „sound” unic și autentic. Un disc numa’ bun de ascultat oriunde, oricând și oricum.
Nucu: Este un album de peste 40 de minute cu muzică grunge, așa cum simțim și ne putem exprima.
Călina: E primul album. E o poveste. Cred că muzica vorbește de la sine. E ceea ce iubim și vrem să dăm mai departe. În 21 noiembrie o să fie lansarea, la club Fabrica (strada 11Iunie) de la ora 21. Vă așteptăm să simțiți, pe pielea voastră, ce înseamnă primul album Space Needle. O să avem și invitați surpriză 😉
